Structura economiei naționale face ca deficitul cronic în comerțul extern cu bunuri al țării, pe piața valutară să se manifeste printr-o cerere peste mărimea ofertei de valută, din partea persoanelor juridice, acoperită printr-un surplus al ofertei de valută asigurat de către persoanele fizice. În anul curent, evoluția pieței valutare este similară anilor de criză, precum a fost criza din sectorul energetic din 2021-2022. Pe durata primelor 10 luni ale anului cererea netă de valută din partea persoanelor juridice a depășit oferta netă valută provenind de la persoanele fizice cu 534 mil. EUR. Această situație este consecință a faptului că cererea de valută din partea persoanelor juridice a crescut mult mai rapid decât valorile pentru această perioadă din anul precedent, comparativ cu condițiile obișnuite de pe această piață. În perioada analizată deficitul ofertei de valută pentru sectorul persoanelor juridice a atins 3,2 mld. dolari SUA, față de 2,7 mld. dolari SUA din aceeași perioadă a anului trecut. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice înregistrează, în mod similar, o dinamică pozitivă de la un an la altul. Comparativ cu situația de acum 5 ani, oferta de valută din această sursă s-a majorat cu aproape 1 mld. de dolari SUA. Oferta netă de valută crește, totuși, de o manieră mai liniară, fiind inferioară cererii nete de valută a persoanelor juridice din anii de criză. În anul curent, oferta netă de valută din partea persoanelor fizice s-a majorat cu 194 mil. dolari SUA, față de perioada similară a anului trecut, iar în 2024 acest indicator a crescut cu 154 mil. dolari SUA raportat la anul anterior.

Față de situația de criză în sectorul energetic național care a fost declanșată urmare unor evoluții în afara capacităților de acțiune de care dispunem, criza din anul curent de pe piața valutară este una creată local. Prăbușirea exporturilor de bunuri, care trage după sine creșterea deficitului în comerțul extern de bunuri, la care asistăm în ultimii ani este rezultatul unor politici monetare defectuoase, manifestate prin revalorizarea masivă a monedei naționale și scăderea, în consecință, pe măsură acestei revalorizări, a competitivității economiei țării. Lupta cu inflația, în mod tradițional deja în economia națională, se dă prin revalorizarea monedei naționale, care face ca importurile, exprimate în lei moldovenești, să scadă ca preț. Faptul că în paralel scade și competitivitatea economiei naționale, nu pare să intereseze pe nimeni. Situația dată, totuși, nu poate dura la infinit. Promovarea acestei politici costă. În anul curent, autoritatea monetară a vândut deja 169,5 mil EUR în vederea stabilizării cotațiilor monedei naționale, iar lunile de iarnă în care se realizează, de regulă, creșterea importurilor de resurse energetice încă nici nu au început.

Opiniile exprimate în acest articol aparţin autorului şi nu reprezintă neapărat și părerea Biroului Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report”. Este permisă preluarea parțială sau integrală a materialului cu indicarea sursei active www.infodebit.md, iar pentru publicațiile tipărite - Biroul istoriilor de credit INFODEBIT.