Rata inflației anuale a atins pe durata anului trecut cea mai înaltă valoare din anul 2011. Creșterea prețurilor de comercializare a mărfurilor alimentare, cu valori peste media indicelor prețurilor de consum, este factorul care constant pe durata ultimelor 9 ani a contribuit cel mai mult la creșterea ratei inflației. Este neobișnuit faptul ca într-o țară caracterizată printr-un sector agricol cu un potențial înalt de dezvoltare precum este Republica Moldova, să se înregistreze o presiune inflaționistă mare venită chiar din domeniul agricol al economiei. Prețurile la câteva categorii de mărfuri alimentare, precum lapte, unt, ouă, legume, cartofi și fructe proaspete frecvent în perioada vizată au înregistrat creșteri peste rata inflației anuale, pe când ritmul de creștere a prețurilor de comercializare la ouă, legume și fructe proaspete a fost chiar mult superior nivelului mediu de creștere a prețurilor la mărfurile alimentare.

Producția mărfurilor alimentare care înregistrează ritmuri înalte de creștere a prețurilor de comercializare este organizată în special de sectorul individual/gospodăriile populației. Făcând referință la datele anului 2018 sectorul individual asigura 86% din producția globală de legume; 61% din producția globală a fructelor, pomușoarelor și nucilor și respectiv 54% din producția globală a ouălor. În pofida ritmului accelerat de creștere a prețurilor, pe durata ultimelor ani a crescut simțitor doar producția globală a fructelor, pomușoarelor și nucilor, care s-a majorat în anul 2018 de 2,3 ori față de cât a fost în anul 2012. Pe când producția globală de ouă și legume a crescut doar cu 11% și respectiv 22%. Astfel, la finele anului 2018 economia națională a ajuns să egaleze volumul producției de fructe, pomușoare și nuci din anii 1990, la momentul destrămării URSS. Pe când producția globală de ouă și legume este încă mult inferioară față de volumele înregistrate la acea dată.

Deși creșterea accelerată a prețurilor la unele categorii produse vegetale reprezintă un factor pozitiv în vederea dezvoltării afacerilor aferente, creditarea sectorului agricol este în declin. Volumul portofoliului de credite alocate domeniului agricol care a crescut în doar lei moldovenești de la 2,6 mld. Lei în 2014 la 3 mld. Lei în 2019, exprimat în dolari SUA mărimea portofoliului de credite de fapt a scăzut de la 186,4 mil. USD în 2014 la 173 mil. USD în 2019. Acest fapt indică asupra unor deficiențe structurale care caracterizează evoluțiile din sectorul vizat și care impun crearea unei noi paradigme de dezvoltare a sectorului.

În pofida indiciilor asupra unor deficiențe structurale care caracterizează dezvoltarea sectorului agricol din țară și care implicit produc un efect nefast asupra creșterii prețurilor de consum, politicile promovate de autoritățile naționale menite să reducă impactul negativ al inflației sunt de sorginte monetară, care la rândul lor prin acțiunea asupra creșterii costului îndatorării, agravează și mai mult situația din țară.