În 2024, prin raportare la situația din anul precedent, volumul producției industriale s-a redus cu 1,1%, după o scădere de 3,6% în 2023, respectiv 5,1% în 2022. Criza prin care trece industria este cea mai gravă din istoria economică a țării. Scăderi ale volumului producției industriale au fost consemnate și în alți ani, dar este pentru prima dată când volumul producției industriale se diminuează pe parcursul a trei ani la rând. În anul 2024 volumul producției industriale per ansamblu s-a contractat până la nivelul din 2017. Această situație este determinată, în special, de performanța modestă din industria prelucrătoare, implicit din principalele activități economice din sectorul industrial al țării.
Volumul producției din industria alimentară în 2024 s-a diminuat până la un nivel comparabil cu 2013, fabricarea autovehiculelor, a remorcilor și semiremorcilor - domeniu prezentat odinioară de clasa politică ca fiind unul de succes în atragerea investițiilor directe străine în economia țării, după o perioadă lungă de scădere începută încă în 2020, a decăzut în 2024 până la nivelul pe care l-a avut acum 10 ani. Volumul producției industriale din sectorul de fabricare a băuturilor în 2024 este inferior volumelor înregistrate în 2011-2012, menținându-se la un nivel comparabil, fără un progres evident, deja pe durata a mai multor ani, iar fabricarea altor produse din minerale nemetalice este inferioară nivelului maxim înregistrat în 2021.
Perioada de criză din sectorul industrial s-a suprapus cu criza inflaționistă din economia națională și nu este lipsit de sens să se caute explicația acestei realități făcând referire la modul în care au știut autoritățile să gestioneze lupta cu creșterea galopantă a prețurilor de consum declanșată la finele lui 2021. Deși cauzele crizei inflaționiste nu au ținut de condițiile interne din economia națională, gestionarea acestei crize s-a realizat printr-o reacție virulentă a autorității monetare, care a înăsprit semnificativ politica promovată și astfel a limitat accesul sectorului real la credite, implicit accesul la modernizare și adaptare față de noile condiții din economia regională. Înăsprirea politicii monetare duce, în cazul economiei naționale, la aprecierea monedei naționale, după cum ne arată datele disponibile pentru perioadele anterioare.
În consecință, efectul final al acestor politici a fost dublat și de o apreciere semnificativă a cotațiilor monedei naționale față de valutele partenerilor comerciali. Este suficient să amintim faptul că în urma crizei inflaționiste valoarea leului moldovenesc s-a redus practic la jumătate, fapt ce nu s-a reflectat și în cotațiile monedei naționale față de valutele de referință. Moneda națională se tranzacționează în 2024 pentru un EUR la o rată mai bună decât în 2021. Într-un final, politica promovată a dus la o scădere semnificativă a competitivității economiei naționale, ceea ce se poate constata și în comerțul extern cu bunuri.
Contribuția maximă la reducerea deficitului în comerțul extern cu bunuri în 2024, față de 2023, s-a înregistrat la capitolul combustibili minerali, lubrifianți și materiale derivate, dar, doar urmare a reducerii deficitului la acest capitol cu 137,3 mil. dolari, față de situația din 2023. Dintre secțiunile aferente industriei prelucrătoare, un efect pozitiv asupra reducerii deficitului în comerțul extern cu bunuri în 2024, comparativ cu 2023, a fost exercitat doar pe secțiunea băuturi, în timp ce pe celelalte secțiuni efectul a fost unul negativ.
*Opiniile exprimate în acest articol aparţin autorului şi nu reprezintă neapărat și părerea Biroului Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report”. Este permisă preluarea parțială sau integrală a materialului cu indicarea sursei active www.infodebit.md, iar pentru publicațiile tipărite - Biroul istoriilor de credit INFODEBIT.