În decursul primelor 9 luni, în vederea satisfacerii consumului intern de bunuri neacoperit prin producție proprie din cadrul economiei naționale, au fost alocate resurse echivalente cu 34,8% din PIB-ul țării aferent acestei perioade. Deși comerțul extern de servicii a acoperit parțial deficitul în comerțul extern cu bunuri, per ansamblu, pe dimensiunea comerțului extern, deficitul creat a fost de 30,1% din PIB. Valoarea anuală maximă a acestui indicator în ultimii 10 ani a fost de 30% în anul 2022, an puternic influențat de criza din sectorul energetic. Dacă tendințele atestate în primele 3 trimestre ale anului se vor manifesta în continuare, în anul curent economia națională va atinge un nou anti-record care denotă scăderea continuă a competitivității pe plan internațional a economiei naționale.

Aproximativ 60% din deficitul în comerțul extern cu bunuri al țării în 2025 a revenit relațiilor comerciale externe pe care le are Republica Moldova cu 4 economii, printre acestea pe primul loc situându-se China cu 20%, urmată de România, Ucraina și Germania, care au avut contribuții de cca 19%, 12% și, respectiv, 8% în acest total. Aceste cifre, fiind analizate pentru o perioadă mai lungă de timp, dau o imagine ușor modificată. În intervalul 2014-2024, Republica Moldova a acumulat un deficit în comerțul extern cu bunuri de peste 37 mld. dolari SUA. Asemenea anului curent, 20% din această sumă revine relațiilor comerciale externe cu China, urmată de Ucraina (13%), Federația Rusă (12%), Turcia și Germania (câte 8%). Această realitate, privită din perspectiva aspirațiilor politice de dezvoltare a țării, denotă că în volumul total al deficitului în comerțul extern cu bunuri al Republicii Moldova în perioada analizată o pondere de 35% a revenit statelor membre ale UE, în timp ce restul de 24% și 41% relațiilor economice externe cu statele CSI și cu alte state ale lumii. Republica Moldova ar fi putut aplica măsuri de politică comercială care să contribuie la schimbarea acestor realități în comerțul extern cu statele care nu sunt membre ale UE, și nu este clar de ce nu a întreprins nimic important în acest sens până în momentul de față. Lipsa unor politici economice în această privință costă scump economia țării. În anul curent, rata de creștere a PIB-ului pentru primele 9 luni a fost mai mică cu 3,6 p.p urmare deficitului în comerțul extern cu bunuri cu celelalte state ale lumii, în afara statelor UE. În perioada 2021-2024, în medie, Republica Moldova a pierdut în fiecare an 2,2 p.p. din rata de creștere a PIB din cauza acestei situații.

Opiniile exprimate în acest articol aparţin autorului şi nu reprezintă neapărat și părerea Biroului Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report”. Este permisă preluarea parțială sau integrală a materialului cu indicarea sursei active www.infodebit.md, iar pentru publicațiile tipărite - Biroul istoriilor de credit INFODEBIT.