Deși veniturile bugetului public național au înregistrat în 2025 o creștere reală de 6%, superioară ratei inflației și aproape dublă față de anul precedent, structura acestei evoluții indică o încetinire a dinamicii fiscale și o presiune în creștere asupra finanțării deficitului bugetar.

Principalul motor al majorării veniturilor a rămas componenta fiscală — impozitele și taxele. Totuși, contribuția acestora la creșterea totală a veniturilor a fost cea mai redusă din ultimii cinci ani, reprezentând 49% în 2025, față de 68% în 2024. În plus, rata reală de creștere a veniturilor fiscale s-a diminuat la 3%, comparativ cu 4% în anul anterior.

Încetinirea este explicată în principal de temperarea încasărilor din impozitele pe mărfuri și servicii, care au crescut cu 3,5% în 2025, față de 6% în 2024. Această evoluție poate semnala o moderare a consumului intern sau o eficiență limitată a colectării, aspecte ce reflectă vulnerabilități persistente ale economiei.

În schimb, încasările din impozitul pe venit au accelerat ușor, înregistrând o creștere de 3% în 2025, față de 1,8% în 2024. Totuși, structura acestor încasări evidențiază dezechilibre. Veniturile din impozitul pe profit al persoanelor juridice au continuat să scadă, deși într-un ritm mai moderat (–1% în 2025, comparativ cu –8,5% în 2024), ceea ce sugerează o redresare fragilă a mediului de afaceri. În același timp, încasările din impozitul pe veniturile persoanelor fizice au crescut cu 7%, un ritm încă solid, dar semnificativ inferior celui de 15% consemnat în 2024. Această dinamică indică în continuare asupra situației tensionate pe piața muncii, fapt ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea economiei naționale pe termen mediu.

Menținerea persistentă a unui deficit bugetar face ca împrumuturile să reprezinte o sursă importantă pentru finanțarea cheltuielilor publice. În 2025, Republica Moldova nu a reușit să atragă ultima tranșă a creditului acordat de Fondul Monetar Internațional, în valoare de aproximativ 3 miliarde lei. Această situație a redus accesul la finanțare externă concesională.

În consecință, principala sursă de finanțare a deficitului bugetar a devenit piața internă, unde costurile de împrumut sunt mai ridicate decât cele aferente resurselor externe. Deși încasarea unor sume semnificative din mijloace recreditate anterior a permis reducerea volumului împrumuturilor noi contractate intern, modificarea structurii finanțării a condus la o majorare semnificativă a costului mediu al datoriei publice estimat ca raport dintre cheltuielile cu plata dobânzilor și volumul împrumuturilor atrase pe durata unui an. În 2025 acest indicator a atins valoarea de 41%, cea mai mare pentru ultimii 5 ani.

Creșterea acestui cost — determinată de ponderea mai mare a împrumuturilor interne, situație atestată pentru prima dată în 2025, din ultimii 5 ani — implică presiuni suplimentare asupra cheltuielilor bugetare viitoare prin majorarea plăților de dobânzi. În absența unei consolidări fiscale sau a relansării susținute a activității economice, spațiul bugetar se poate restrânge, limitând capacitatea statului de a finanța investiții și politici sociale fără acumularea unor riscuri suplimentare.

Opiniile exprimate în acest articol aparţin autorului şi nu reprezintă neapărat și părerea Biroului Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report”. Este permisă preluarea parțială sau integrală a materialului cu indicarea sursei active www.infodebit.md, iar pentru publicațiile tipărite - Biroul istoriilor de credit INFODEBIT.