Pe parcursul ultimilor cinci ani, rata inflației la mărfurile alimentare a depășit constant indicele prețurilor de consum (IPC), cu excepția anului 2023, când acești indicatori s-au aflat practic la paritate. Cheltuielile pentru alimente dețin o pondere importantă în structura cheltuielilor bănești ale populației, astfel încât creșterea prețurilor la produsele alimentare constituie una dintre principalele cauze ale majorării prețurilor de consum în Republica Moldova. În această perioadă, produsele alimentare au fost responsabile pentru aproximativ 36%–50% din creșterea totală a IPC.

În ansamblu, prețurile de consum la mărfurile alimentare s-au majorat cu 69,8% în perioada 2021–2025, cu aproximativ 5 puncte procentuale peste creșterea generală a indicelui prețurilor de consum. Parțial, acest fenomen poate fi explicat prin creșterea accelerată a prețurilor de vânzare pentru anumite categorii de produse agricole. Indicii prețurilor de vânzare ale producției agricole au înregistrat creșteri semnificative în cazul sfeclei de zahăr, tutunului, cartofilor, legumelor, culturilor bostănoase alimentare, nucilor în coajă, fructelor și pomușoarelor, precum și al produselor de origine animală, cum ar fi animalele vii, laptele și ouăle. În unele cazuri, cum ar fi cartofii, culturile bostănoase, fructele și pomușoarele sau nucile în coajă, ritmul de creștere al prețurilor de vânzare a depășit chiar ritmul de creștere al prețurilor la mărfurile alimentare.

Cu toate acestea, la nivel agregat, indicele prețurilor pentru producția vândută de întreprinderile agricole a avut o evoluție mult mai moderată. În perioada analizată, prețurile pentru această categorie de bunuri au crescut cu doar 17,7%, adică cu 52,1 puncte procentuale mai puțin decât creșterea prețurilor la mărfurile alimentare. Această evoluție este explicată în mare parte de dinamica modestă a prețurilor pentru culturile cerealiere și leguminoase boabe.

Cauzele acestui fenomen țin atât de structura sectorului agricol, cât și de performanța industriei alimentare la nivel național. În pofida stagnării sau chiar reducerii prețurilor de vânzare pentru majoritatea culturilor cerealiere și leguminoase boabe în ultimii ani, producătorii agricoli continuă să exploateze suprafețe comparabile de teren pentru aceste culturi, iar în unele cazuri chiar să le extindă, așa cum se observă în cazul suprafețelor însămânțate cu grâu. În același timp, suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr, tutun, cartofi, legume sau culturi bostănoase alimentare stagnează, în pofida faptului că prețurile pe piața internă pentru aceste produse au crescut rapid în ultimii ani. O situație similară se observă și în cazul plantațiilor pomicole, unde suprafețele pe rod (fructe și pomușoare) s-au redus în 2024 comparativ cu 2021.

În ceea ce privește performanța industriei alimentare, raportarea la indicatorii industriei prelucrătoare în ansamblu relevă o evoluție mai modestă. Deși în anul 2024 se constată o creștere relativă a numărului de operatori economici activi în acest sector, precum și a numărului de angajați (cu 0,7 și respectiv 0,5 puncte procentuale față de 2021), indicatorii de rezultat, precum cifra de afaceri sau valoarea producției livrate, au crescut cu doar 0,3 puncte procentuale. Această evoluție sugerează o scădere relativă a performanței industriei alimentare comparativ cu media industriei prelucrătoare.

În acest context, dezvoltarea capacităților de procesare, stimularea investițiilor în industria alimentară și orientarea producției agricole către culturi cu valoare economică mai ridicată devin condiții esențiale pentru creșterea valorii adăugate în sectorul agroalimentar și pentru reducerea presiunilor asupra prețurilor alimentare pe termen mediu și lung.

Opiniile exprimate în acest articol aparţin autorului şi nu reprezintă neapărat și părerea Biroului Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report”. Este permisă preluarea parțială sau integrală a materialului cu indicarea sursei active www.infodebit.md, iar pentru publicațiile tipărite - Biroul istoriilor de credit INFODEBIT.