Contribuția remunerării salariaților la formarea produsului intern brut în Republica Moldova s-a ridicat la mărimea de 40,1% la finele anului 2018. Această valoare a crescut cu tocmai 4,9 puncte procentuale față de mărimea înregistrată în anul precedent perioadei de raportare. Totuși, deși acest indicator a înregistrat o creștere importantă, Republica Moldova este departe de media europeană la acest capitol. Compensarea muncii angajaților este cea mai importantă componentă a PIB pentru statele UE, înregistrând valoarea de 47,6% în anul 2018 și 47,8% pentru zona euro. Pentru unele state, precum Danemarca, Franța, Germania, Luxemburg acest indicator reprezintă mai mult decât jumătate din PIB-ul țării.

Evoluția din ultimii 20 de ani a ponderii compensării muncii angajaților în PIB pentru statele dezvoltate denotă impactul pe care îl poate realiza criza economică și financiară. În perioada 2000-2007 conform datelor Eurostat contribuția compensării muncii angajaților în PIB se afla pe un trend descendent ca urmare a unor ritmuri înalte de creștere a PIB-ului, asociate în special unui ritm rapid de creșterea a ponderii profitului corporativ. În anii ce au urmat, ponderea compensării muncii angajaților a rămas relativ constantă, descreșterea PIB-ul în perioadă de criză fiind amortizată de descreșterea rapidă a ponderii profitului corporatist în PIB. Aplanarea, inclusiv și prin politici guvernamentale a impactului negativ a crizei economice asupra mărimi agregate a remunerării muncii angajaților în PIB reprezintă nu doar o politică publică responsabilă sub aspect social, dar constituie și garanția relansării economice în perioada următoare care poate fi susținută de o cerere internă robustă.

În cazul țării noastre, evoluțiile înregistrate în perioada de până la criza economică din anii 2008-2009 ponderea remunerării angajaților în PIB a crescut, fiind susținută de ritmuri înalte de creștere a PIB-ului și a înregistrat cea mai mare valoare din perioada ultimilor 20 de ani chiar și anul 2009, atunci când economia s-a contractat cu aproape 6%.

Totuși, în perioada ce a urmat acest indicator s-a aflat pe un trend descendent, în anul 2017 fiind înregistrată chiar cea mai scăzută valoare pentru perioada 2001-2018. Aceste evoluții creează premize negative pentru o relansare rapidă a economiei naționale în perioada următoare crizei economice aflată în plină desfășurare urmare crizei epidemiologice din țară.

Preluarea parțială sau integrală a materialului se face doar cu indicarea sursei active www.infodebit.md, iar pentru publicațiile tipărite - Biroul istoriilor de credit Infodebit.