Cu trecerea timpului se profilează tot mai mult faptul că actuala criză economică declanșată urmare crizei epidemiologice la nivel global, va exercita un impact semnificativ asupra economiei mondiale. Studiul realizat recent de Deutsche Bank prezice o revenire lentă, pe durata a mai muți ani, la nivelul de dezvoltare economică de dinaintea crizei. Recuperarea de după criză va fi parțială, etapa de revenire rapidă va fi scurtă, fiind urmată de ritmuri marginale de creștere economică pe durata a mai muți ani, până la mărimile atinse de dinaintea crizei. La finele anului curent se prefigurează scăderi cu 9-10% ale unor economii din zona EURO aflate într-o situație nefavorabilă chiar anterior declanșării crizei epidemiologice, pe când economiile statelor ”locomotivă” a UE, implicit a Germaniei și Franței, ar putea înregistra contractări de ordinul a 8,5%, respectiv 6%. Estimările făcute, chiar și dacă arată destul de sumbru la moment, depind în mod direct de perioada restricțiilor impuse precum și de amploarea acestora, care la moment încă nu pot fi cunoscute cu exactitate.
Criza poate produce, în viziunea autorilor studiului, efecte adânci asupra modului în care va arăta societatea în care vom trai chiar într-o perspectivă medie de timp. Impactul actualei crize economice depinde de modul în care vor fi gestionate evoluțiile din perspectiva politicilor publice de control a populației și proceselor sociale de către instituțiile statului, intervențiile sub aspectul politicilor monetare și fiscale, tensiunile în plan economic și dezvoltarea activității investiționale. Or, gestionarea schimbărilor care se produc în aceste dimensiuni a vieții economice și sociale impune elaborarea deja la această etapă a unor strategii care să ghideze evoluția dorită a proceselor vizate.
Actuala criză economică surprinde economia națională într-o situație nefavorabilă, Republica Moldova fiind o economie mică, cu un grad redus de diversificare, dar larg deschisă comerțului internațional. Făcând referire la datele anului 2019, ponderea importurilor la formarea PIB a fost la finele anului în mărime de 55,2%, iar ponderea exporturilor la formarea PIB a fost de 30,5%. Comerțul extern reprezintă în cazul Republicii Moldova peste 80% din PIB-ul țării, în același timp consumul final se ridică la mărimi comparabile cu PIB-ul țării, fapt care indică asupra unor cote reduse de economisire a populației. Atât o parte semnificativă a consumului populației cât și a investițiilor în economia națională sunt finanțate din surse externe.
Economiile statelor principali parteneri comerciali a țării sunt vizate de reduceri importante a volumelor activității economice, iar acest lucru se va răsfrânge nemijlocit asupra volumului schimburilor comerciale cu Republica Moldova și implicit asupra nivelului bunăstării populației. Sectorul automobilistic a înregistrat un avânt în economia națională pe durata ultimilor ani, oferind locuri de muncă pentru un număr tot mai mare de salariați de la un an la altul. Or, la moment situația evoluțiilor din cadrul acestui sector din economiile partenere nu este una benefică.
Pentru economiile avansate prioritatea autorităților ține de minimizarea impactului crizei asupra sectoarelor industriale și asupra pieții muncii. În cazul statelor cu un nivel redus de dezvoltarea economică, restabilirea încrederii investitorilor reprezintă un factor esențial cu acțiune directă asupra ritmului de recuperare economică în perioada post-criză. Actuala criză epidemiologică aduce cu sine nu doar probleme în plan economic, dar și oportunități din perspectiva redislocării geografice a lanțurilor valorice, de pe urma cărora este în măsură să beneficieze și economia națională.
Preluarea parțială sau integrală a materialului se face doar cu indicarea sursei active www.infodebit.md, iar pentru publicațiile tipărite - Biroul istoriilor de credit Infodebit.