Starea precară a economiei naționale și dificultățile asociate acesteia precum sunt nivelul înalt al prețurilor, veniturile mici, lipsa mijloacelor financiare și a locurilor de muncă sunt printre principalele probleme cu care se confruntă populația țării, conform datelor conținute de sondajele realizate la finele anului trecut. În anul 2022 nivelul de dezvoltare economică a țării, exprimat ca PIB per capita, a atins valoarea de 5,671 dolari SUA. Această sumă este de aproape 7 ori mai mică decât mărimea medie a PIB per capita pentru statele membre ale UE pentru aceeași perioadă, aderarea la UE fiind susținută în prezent de mai mult de jumătate din populația țării.

Începând cu 2014 relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și UE se bazează pe Acordul de Asociere UE-Moldova, iar în anul 2022 Consiliul Europei a recunoscut perspectiva europeană a Moldovei și i-a acordat statutul de țară candidată pentru aderare la UE. Negocierea Acordului de Asociere a început în anul 2010, odată cu folosirea tot mai pregnantă în discursul actorilor politici a referinței la vectorului european de dezvoltare a țării. Pe parcursul acestei perioade ponderea PIB per capita al Republicii Moldova practic s-a dublat, de la 7,6% în 2010 la 14,4% în 2022.

Deși, în plan politic ascensiunea Republicii Moldova pe calea integrării europene pare să fi atins anumite rezultate, în plan economic situația este opusă. Ponderea PIB per capita al Republicii Moldova în mărimea medie a PIB per capita pentru statele membre UE s-a majorat. Dar, acest proces, care are ca scop final alinierea standardelor de dezvoltare economică a Republicii Moldova cu cele atestate în cadrul statelor membre ale UE, necesită a fi privit în dinamică. Factorul care asigură progresul în acest domeniu ține de ritmul de creștere economică a țării și, în special, cu cât depășește acest indicator mărimea indicatorului dat calculat pentru statele membre UE. Or, aici lucrurile par să se îndrepte într-o direcție greșită. Ritmul creșterii economice a Republicii Moldova, calculat ca mărime medie a ratei de schimbare a PIB-ului național pe durata ultimilor 10 ani (pentru a exclude influența unor crize, dar și așa cum creșterea economică, excluzând influența unor factori conjuncturali – se realizează în baza unor schimbări structurale care necesită timp) ridică semne de întrebare.

În anul 2010 mărimea medie pe parcursul ultimilor zece ani de schimbare a PIB-ului Republicii Moldova față de media pentru statele membre UE a fost cu 2,6 p.p mai mare. Începând cu anul 2018, diferența calculată după modul descris mai sus a coborât la 2 și mai puțin de atât puncte procentuale, dar, trebuie să se țină cont în această analiză și de faptul că baza de referință la care se aplică mărimea medie de schimbare a PIB pentru statele membre UE și a Republicii Moldova este diferită. Astfel, dacă în anul 2010 în vederea alinierii la nivelul existent la acel moment de dezvoltare economică a statelor membre UE erau necesari 51 de ani, în anul 2022, reieșind din ritmul mediu de schimbare a PIB-ului din ultimii 10 ani, Republica Moldova va ajunge la nivelul mediu de dezvoltare a statelor membre UE din anul 2022, deja în aproximativ 66 de ani. Pe durata ultimilor 12 ani situația la acest capitol doar se înrăutățește, iar interval de timp necesar în vederea depășirii rămânerii în urmă a nivelului de dezvoltare economică a țării, față de media UE, este tot mai mare.

Preluarea parțială sau integrală a materialului se face doar cu indicarea sursei active ww.infodebit.md, iar pentru publicațiile tipărite - Biroul istoriilor de credit INFODEBIT.