Volumul producției industriale, prin raportare la datele pentru luna corespunzătoare a anului trecut, este în scădere pentru a 9-a lună consecutiv, începând cu septembrie 2022. Pe parcursul ultimilor 10 ani, din ianuarie 2014, au existat perioade similare cu scăderi importante ale sectorului industrial al țări, acestea fiind asociate unor crize majore, dar care, totuși, au fost de o intensitate mai mică decât criza curentă.
Astfel, volumul producției industriale, analizat în modul descris mai sus, s-a aflat în scădere continuă cel mai mult pe durata a 8 luni, și anume în anul 2020, ca urmare a crizei epidemiologice și a restricțiilor aplicate în plan economic. Volumul producției din sectorul industrial al țării a scăzut și timp de 7 luni consecutive în a doua parte a anului 2015 și în primele luni din anul 2016, criza respectivă derulându-se pe fundalul furtului din sectorul bancar al țării.
Doar pe durata primelor 5 luni ale anului volumul producției industriale s-a redus cu 6,4% prin raportare la perioada similară a anului trecut, or, în anul trecut în aceeași perioadă, volumul producției industriale a înregistrat o creștere de 2,6%. Văzut aparte, volumul producției industriei prelucrătoare, responsabilă pentru peste 80% din totalul producției industriale, s-a redus cu 7,9%. Scăderea volumului producției industriale își are una din explicații în performanța redusă a sectorului agricol afectat de seceta de anul trecut. Astfel, scăderea volumului producției industriei prelucrătoare, sub aspectul activităților economice, este rezultatul, în special, al reducerii cu 19,7% a producției industriei alimentare, care reprezintă aproximativ o treime din producția industrială a țării. Totuși, scăderea volumului producției agricole este doar una dintre cauzele responsabile de criza sectorului industrial național din anul în curs. Din numărul total de activități economice, creșterea volumului producției industriale a fost atinsă doar în aproximativ un sfert dintre acestea, responsabile pentru mai puțin de 16% din valoarea totală a producției industriale, celelalte activități fiind în descreștere.
O altă explicație mai plauzibilă a crizei industriale din economia națională ține de scăderea competitivității sectorului industrial național, pe fundalul perturbărilor masive produse în sectorul monetar. Astfel, consecință a primului șoc exercitat asupra economiei de criza inflaționistă, economia națională și sectorul industrial în special, sunt expuse unui șoc secund reprezentat de criza valutară, de o virulență comparabilă cu criza inflaționistă, dar propagată prin intermediul ratei de schimb a monedei naționale față de monedele principalilor parteneri comerciali. În acest sens, atrage atenția, cursul de schimb al monedei naționale, care, chiar și în situația scăderii masive a puterii de cumpărare a leului moldovenesc, consecință a șocului inflaționist, s-a apreciat pe durata primelor 5 luni ale anului, în termeni nominali față de perioada similară a anului trecut, cu 1% față de EUR și RON, și cu 20,4% față de hrivna ucraineană.
Preluarea parțială sau integrală a materialului se face doar cu indicarea sursei active ww.infodebit.md, iar pentru publicațiile tipărite - Biroul istoriilor de credit INFODEBIT.