Începând cu luna septembrie a anului 2021 economia țării a fost expusă celei mai severe crize inflaționiste din ultimii 20 de ani. Deși creșterea accelerată a prețurilor de consum nu este ceva deosebit pentru economia statului, recenta criză inflaționistă se aseamănă mai mult cu crizele inflaționiste de la începutul independenței Republicii Moldova. În ultimii 20 de ani, chiar dacă rata inflației frecvent a depășit mărimea țintită de politica monetară, au existat două perioade când aceasta a atins cote deosebit de înalte. Rata inflației a ajuns la valori ridicate în perioadele februarie 2003 – decembrie 2008 și martie 2015 – iulie 2016. În prima dintre aceste perioade, indiferent de faptul că rata inflației a sărit și la valori de peste 17%, salariile în economia națională au crescut și mai rapid. Astfel, în termen reali inflația nu a produs o scădere a nivelului de trai al salariaților. Situația a fost diferită în cel de-al doilea ciclu inflaționist. Nivelul salarizării a scăzut în termeni reali începând cu a șasea lună, cu o rată accelerată a inflației, dar și-a revenit după alte 7 luni. Astfel, în termeni reali salariile în economia națională și-au reluat trendul ascendent, fiind complet recuperată pierderea cauzată de inflație, la un an de la declanșarea crizei inflaționiste, iar pe durata acesteia în lunile în care s-au înregistrat reduceri în termeni reali ai nivelului salarizării, pierderile nu au depășit 7%.

Criza inflaționistă curentă exercită un impact mult mai profund asupra salariaților. Doar în trimestrul II al anului curent salariul mediu pentru economia națională a înregistrat un ritm de creștere mai mare decât ritmul inflației, prin raportare la datele pentru perioada similară a anului trecut. Astfel, circa 18 luni (datele statistice sunt disponibile doar la nivel de trimestru) a durat până nivelul de salarizare a început să crească în termeni reali. Totuși, la această etapă salariul mediu, conform ultimelor date, reprezintă doar 90% din valoarea acestuia, ajustată la rata inflației, fiind în creștere cu 3 p.p. față de minimul de 87% înregistrat în trimestrele II și III ale anului trecut.

Sub aspectul activităților situația din economia națională se prezintă diferit. Pentru o singură activitate, și anume transport și depozitare, nivelul salarizării a crescut suficient pentru a acoperi pierderile cauzate de inflație. Această creștere s-a produs încă pe durata trimestrului I al anului. În alte câteva domenii, care includ activități financiare și de asigurări; arta, activități de recreere și de agrement; agricultura, silvicultura și pescuitul, mărimea curentă a salarizării este doar cu 1-2 p.p inferioară pragului care reprezintă nivelul salarizării ajustat la rata inflației atestate de la începutul actualei crize inflaționiste. În alte domenii, dimpotrivă, nivelul curent de salarizare rămâne încă mult inferior. Cele mai afectate domenii din acest punct de vedere sunt: sănătatea și asistența socială; activitățile profesionale, științifice și tehnice; distribuția apei, salubritatea, gestionarea deșeurilor, activitățile de decontaminare. Pentru domeniile vizate nivelul curent de salarizare este mai mic, în termeni reali, față de nivelul atestat anterior momentului declanșării crizei inflaționiste, cu 18-21%.

Din perspectivă regională, cel mai bine la capitolul ce ține de nivelul salarizării se prezintă raioanele Șoldănești și Telenești, unde salariile sunt mai mari cu 7% și respectiv 1% față de nivelul acestora ajustat la rata inflației de pe durata actualei crize inflaționiste. De departe, cea mai deprimantă este situația din raionul Basarabeasca. În acest raion nivelul curent al mărimii salariilor în termeni reali a scăzut cu 31%, sub acțiunea crizei inflaționiste.

*Opiniile exprimate în acest articol aparţin autorului şi nu reprezintă neapărat și părerea Biroului Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report”. Este permisă reluarea parțială sau integrală a materialului se face cu indicarea sursei active ww.infodebit.md, iar pentru publicațiile tipărite - Biroul istoriilor de credit INFODEBIT.